Sanatatea si faina integrala

Descoperirea ca cerealele pot fi macinate pentru a face din praful rezultat o pasta, trebuie sa fi fost deosebit de importanta, deoarece hranirea cu materia prima, bobul brut, nu era una chiar usoara. Chiar si asa amestecul rezultat era destul de aspru si cu un efect nefavorabil asupra dintilor. O perioada destul de mare de timp nu s-a consumat decat acea pasta de faina amestecata cu apa sub forma de terci de cereale pana ce sa descoperit tehnologia coptului. Primele mori manuale foloseau doua pietre, una deasupra celeilalte. Piatra de deasupra a fost transformata de la o simpla piatra rotunda la una plata cu maner si cu o gaura in mijloc prin care se turnau cerealele iar faina se strangea in marginea pietrei de jos, care era fixa. Oamenii macinau cerealele folosind pietrele de macinat la inceput prin forta proprie, apoi prin forta animalelor si in cele din urma folosindu-se de forta naturii.

Odata cu dezvoltarea civilizatiei, populatia a crescut rapid, s-au format orasele ca aglomerari mari de oameni fara resurse directe proprii. Morile de faina ramase in mediul urban nu au mai putut face fata cererii din ce in ce mai mari din orase. S-a pus problema pastrarii fainii, care integrala fiind, oxida destul de repede din cauza grasimilor si nutrientilor din germeni.

Morile dezvoltate la sfarsitul secolului XIX, mult mai puternice, erau capabile sa separe tarata si germenele de restul bobului si sa produca o faina mai alba, cu un continut ridicat in amidon, in schimb scazut in fibre, nutrienti, vitamine si grasimi, dar care se pastreaza un timp mai indelungat. Painea alba, considerata la inceput un semn de bogatie si consumata in special de cei foarte avuti, s-a raspandit peste tot ca un semn de prosperitate. Astazi, din ce in ce mai multi medici si nutritionisti asociaza consumul de produse rafinate si procesate cu tulburarile metabolice provocate de bolile “civilizatiei”.

Alba vs Integrala

Cea mai mare parte a bobului de grau (peste 80 %) este formata din endosperm, care reprezinta si partea componenta principala din faina alba si care contine proteine (in special gluten), amidon dar putini nutrienti. Fata de faina alba, faina integrala contine cu pana la 400 % mai multe vitamine (E, B1, B2, B3, B5, B6, B7, B9 si B12) si minerale (calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, fier) si cu pana la 500 % mai multe fibre, care au o valoare calorica mica, asigura o digestie corecta, sunt benefice florei intestinale, reduc riscul de aparitie a bolilor de inima, reduc nivelul de colesterol si riscul aparitiei cancerului.

Painea, in mod traditional, se face din faina de grau clasificata dupa gradul de macinare in faina alba 000 (sau “trei nule”) cu un continut scazut de proteine (sub 10%) si mergand pana la faina integrala 1750. Faina potrivita pentru paine este 650 (12 – 14% proteine). Din pacate painea “comerciala” este plina de aditivi, agenti de crestere, stabilizatori si afanatori, adaugati inca de la macinare pentru ca faina sa reziste mai mult timp. Mai mult, painea neagra din comert este realizata din faina alba colorata cu malt. Astazi este practic imposibil sa stim ce fel de paine mancam, eticheta cu informatii despre ingrediente dificil de citit si poate fi surprinzatoare – ex: emulgator (esteri mono şi diglicerici ai acidului diacetil tartric), antioxidant (acid ascorbic), conservant (propionat de calciu), etc. Aproape nimeni nu mai stie sa faca o paine traditionala, cu gust dar si sanatoasa.

Prin urmare ar trebui sa ne-o facem fiecare dintre noi la noi acasa. Pe de alta parte cine are destul timp sa petreaca in bucatarie pentru a trece prin procedee laborioase si a produce paine odata la doua zile? Din fericire, tehnica este in avantajul nostru. Puteti acum sa va pregatiti faina integrala in cantitatea dorita la morile cu pietre Sana si va puteti coace painea in cele mai moderne cuptoare de paine Sana, singurele cu tavile din inox si cu programare in functie de ce doriti.